Alimentația în sindromul colonului iritabil

Sindromul colonului iritabil (SCI) nu se poate vindeca, astfel încât se poate influența doar simptomele.

Înapoi la
Sfaturi fără gluten și multe altele

Fiecare persoană care suferă de sindromul colonului iritabil are simptome cu o intensitate diferită, specifică fiecărui caz. Există mai multe abordări pentru sindromul colonului iritabil:

Alimentația
Psihoterapia
Exercițiile de relaxare
Medicamentele
Probioticele
Activitatea fizică.

Dacă ai simptome și crezi că anumite alimente le declanșează, te rugăm să te adresezi mai întâi medicului tău sau nutriționistului tău. Aceștia te pot ajuta, ca prim pas, cu câteva recomandări generale legate de alimentație și stilul de viață. Ținerea unui jurnal alimentar și al simptomelor te poate ajuta să identifici legătura dintre alimentația ta și simptomele resimțite.

Sfaturi generale împotriva simptomelor sindromului colonului iritabil

Pe lângă anumite alimente care pot declanșa simptomele SCI, există și câteva sfaturi și obiceiuri generale care pot contribui la prevenirea apariției simptomelor – și care, în general, sunt benefice pentru sănătatea ta:

Mese regulate: Respectă un program fix de mese, nu sări peste nicio masă și încearcă să mănânci relaxat și fără grabă.
Porții mici: Este mai indicat să optezi pentru mai multe porții mici decât pentru trei mese principale abundente.
Alcool și cafeină: Consumă alcool și cafeină cu moderație.
Hidratare suficientă: Necesarul de lichide este de aproximativ 1,5-2 litri pe zi. Evită băuturile carbogazoase și cele cu cafeină, deoarece acestea pot intensifica simptomele.
Evită sorbitolul: Sorbitolul și alți îndulcitori din categoria poliolilor, folosiți frecvent în băuturile răcoritoare și în guma de mestecat fără zahăr, pot declanșa simptomele SCI.
Grăsimi cu moderație: Alimentele cu un conținut ridicat de grăsimi, precum mâncărurile prăjite, mezelurile, smântâna etc., ar trebui consumate cu moderație.
Prepararea alimentelor: Alege, pe cât posibil, metode de gătit blânde, precum fierberea la vapori, înăbușirea sau gătitul în folie.
Asigură-ți suficientă mișcare: Chiar și o plimbare zilnică poate ameliora simptomele la multe persoane cu sindromul colonului iritabil. Mișcarea poate contribui, de asemenea, la reducerea stresului și a anxietății, care pot agrava, la rândul lor, SCI.
Fii constant/constantă: O schimbare a alimentației ar trebui abordată treptat, pentru a-i da intestinului tău timp să se adapteze la noile condiții.

Planuri alimentare în sindromul colonului iritabil

Dacă simptomele sindromului colonului iritabil nu se ameliorează printr-o primă ajustare a alimentației și a stilului de viață, este posibil ca planurile alimentare speciale pentru SCI să fie potrivite. Înainte de a-ți schimba radical alimentația, ar trebui însă să discuți cu medicul tău sau cu un nutriționist.

Alimentația cu un conținut redus de FODMAP

FODMAP este un acronim pentru oligozaharide, monozaharide și polioli fermentabili, adică hidrați de carbon cu catenă scurtă, precum fructoza, lactoza și sorbitolul.

Pentru persoanele cu SCI, o alimentație cu un conținut redus de FODMAP poate fi potrivită pentru identificarea cauzelor sindromului colonului iritabil. Prin eliminarea completă a FODMAP-urilor din alimentație și reintroducerea lor ulterioară, treptată și individuală, se poate determina care alimente declanșează durerea și starea de disconfort.

Alimente care pot declanșa simptomele SCI

Printre alimentele care ar trebui evitate pentru prevenirea simptomelor SCI se numără cele cunoscute pentru că provoacă balonare, precum fasolea, leguminoasele, conopida și germenii. De asemenea, merele, perele și fructele uscate au un conținut ridicat de fructoză și pot declanșa simptomele SCI.

Laptele și produsele lactate pot fi, la rândul lor, un factor declanșator: mai mult de jumătate din populația adultă este intolerantă la lactoză. Aceasta înseamnă că organismul lor nu produce cantități suficiente din enzima lactază, care descompune lactoza. Astfel, lactoza nu este absorbită la nivelul intestinului subțire, ceea ce duce la fermentație și balonare în intestinul gros, declanșând simptomele SCI.

Alți posibili factori declanșatori sunt grâul, ceapa, usturoiul, ciupercile, mierea, precum și îndulcitorii precum sorbitolul.

Alimente mai potrivite în cazul SCI

Carnea, carnea de pasăre, ouăle și peștele sunt potrivite pentru persoanele cu SCI. Același lucru este valabil și pentru kiwi, ananas, mandarine, portocale și pepene galben, precum și pentru vinete, morcovi, castraveți, gulii, salată verde și cartofi. Acestea se numără printre fructele și legumele cu un conținut redus de FODMAP. Grâul, secara și orzul sunt cereale cu un conținut ridicat de FODMAP, care conțin și gluten. În schimb, ovăzul, meiul, porumbul, quinoa, hrișca și semințele de in sunt bine tolerate în cazul SCI.

Alimentația fără gluten

În funcție de compoziția lor, alimentele fără gluten pot avea, la rândul lor, un conținut redus de FODMAP și pot fi astfel potrivite pentru persoanele cu SCI. Întrucât acest lucru nu este valabil pentru toate produsele fără gluten, recomandăm să optezi pentru acele produse fără gluten care sunt certificate și ca fiind cu un conținut redus de FODMAP. Poți găsi aici o listă a produselor Schär certificate ca având un conținut redus de FODMAP.

Alimentația cu un conținut ridicat sau redus de fibre

Și creșterea aportului de fibre poate fi utilă. Această schimbare ar trebui însă abordată treptat, mărind în același timp și consumul de lichide. O sursă bună de fibre sunt, de exemplu, fibrele din grâul de ovăz, deoarece contribuie la creșterea volumului scaunului. Acestea contribuie la o funcție intestinală normală. Produsele precum produsele de panificație cu fibre din grâul de ovăz ar trebui să conțină cel puțin 6 g de fibre la 100 g sau 3 g de fibre la 100 kcal.